Jose Carreras – arta, munca, prietenii

unnamedDupa o petrecere incredibila de Craciun alaturi de Brigada si un concert spectaculos al celor de la Scorpions, era si timpul sa intre in scena spectacolul lui Jose Carreras. Eu cred ca acesta a fost vazut din foarte multe puncte de vedere… din backstage, din productie, de la acces, de pe locurile spectatorilor si asa mai departe. Ceea ce conteaza cel mai mult este faptul ca nu ar fi iesit fara grozava echipa de voluntari din care fac parte, echipa care a muncit pe tot parcursul concertului!

Cum acasa nu aveam ce face, am pornit aventura Carreras cu o ora mai devreme, la Romexpo. La acreditari, Georgiana Arsene mi-a oferit o bombonica, fiind ziua ei! Repejor am fugit catre pavilionul central din cauza frigului ce se asezase peste oras. Era o zi normala si linistita, Teo si Nelu puneau indicatoare la porti, inauntru lumea muncea cu spor, iar Diana era la al patrulea energizant.Trecand peste toate acestea, am plecat in productie sa intalnesc frumoasa echipa de acolo. Nu era mai nimeni cand am ajuns, dar am asteptat, iar in momentul in care baietii s-au adunat, prima reactie a lor a fost sa imi ia energizantul din mana… sunt sigura ca din iubire.

Dupa ce am asigurat siguranta lucrurilor din camera 29 pentru mai mult timp, m-am indreptat catre echipa de relocari pentru tribune. Iata ca asa incepe si tura mea… nu mult a durat linistea de inceput, pentru ca lumea nemultumita de schimbarea radicala a locurilor in tribune trebuia multumita, ceea ce am facut in ora urmatoare, alaturi de o echipa energica si mereu pusa la punct. Ceea ce mi-a placut tare a fost faptul ca am invatat ce simt persoanele care fac relocari si am ramas in cap cu ideea ca oamenii or sa vina mereu la tine nemultumiti si tu o sa trebuiasca sa stai si sa ii asculti pana ce termina de zis tot ce au de zis, iar in final o sa le spui “ am inteles, haideti totusi sa va indrum catre locurile dumneavoastra”.

Terminand cu productiva mea tura, am fugit din nou la camera 29 in caz ca era ceva cu care as fi putut ajuta la productie.. . funny, right? Nu sunt sigura ca am reusit sa ajut cu ceva material, dar am incercat sa ii fac pe baietii mei preferati sa rada sau sa zambeasca, sa le aduc putina voie buna, dupa foarte multe zile de oboseala, munca, nesomn! Sper ca am reusit sa fac asta.

Cum imi voi aminti eu Jose Carreras? Simplu. Prin cuvantul “productie”. De ce? Pentru ca am chestia asta setata in cap,  ca eu vreau sa fac productie, pentru ca baietii sunt grozavi si ii iubesc mult, pentru ca a fost prima oara in viata cand am mutat stive de multe scaune singura intr-un timp destul de scurt si pentru poza aceasta…

unnamedq

Alte amintiri frumoase? Alexis a facut cinste cu floricele si hot dog, am incercat sa-mi gasesc bunicul in timpul concertului, mergand in stilul piticului printre sectoare si m-am ratacit, am ramas uimita cand dupa o zi de la concert au aparut poze pe facebook cum BdV-ista Cezara, elegant imbracata, ii oferea un buchet de flori solistului, pe scena.

Cred ca acest eveniment a fost unul foarte productiv pentru brigada, extrem de muncit, cu multe amintiri frumoase si noi legaturi intre oameni, cu emotii si nu in ultimul rand distractia nu a lipsit de pe lista!

Asa se incheie un weekend in stil BdV-ist.

Ruxandra Calin

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: