Profil de BdV-ist : Alex Țilimpea

ImageAlexandru Țilimpea este un tânăr și hoinar voluntar al Brigăzii. Spun hoinar, evident, în sensul că el nu a avut până în prezent domiciliul stabil în București, ci în Ploiești, dar asta nu l-a împiedicat niciodată să se ofere ca voluntar la majoritatea evenimentelor la care Brigada participa.

Alex are 23 de ani și a cochetat cu Ingineria Chimică, iar mai apoi s-a reorientat către Informatică în cadrul Universității Petrol și Gaze din Ploiești pe care o va și absolvi în curând. A încercat câteva joburi mici – semn clar că leneș nu este. În tinerețile lui de mult apuse a lucrat ca ajutor de alpinist utilitar și s-a pus și el însuși în postura de alpinist, semn că este și aventurier neînfricat. Totuși, faptul că nu are un serviciu în sensul clasic (care să-i asigure o stabiliate financiară) nu înseamnă că stă degeaba. A mai făcut parte din organizația AEGEE Ploiești, iar în prezent este un foarte activ voluntar în Brigada de Voluntari. Anul acesta este și colaborator în cadrul festivalului George Enescu unde va fi însoțitor pentru invitați, îi va lua pe aceștia de la aeroport, îi va plimba, îi va face să râdă și cine știe ce multe altele.

Pasiunea lui Țili este calculatorul și tot ceea ce se poate face cu „dânsul”. Îl folosește ca să se joace, că doar este bărbat adevărat, ascultă muzică, se uită la filme, face editări video, programare și bineînțeles îl folosește și ca să socializeze. Îi surâd și sporturile extreme. Îi place să meargă la munteee, la mareee, să experimenteze cam tot ce găsește la locul faptei. Merge periodic la întâlniri manga și anime, caută să-și facă prieteni care se bat cu săbii de lemn, cântă la chitară, desenează „tot felul de drăcii”, colecționează cam tot ce se poate de la evenimente (pene de chitară, bilete, autografe, postere). Alex este și un mare fan Guns ’N Roses și a pentru a obține sfântul autograf al lui Slash a îndurat friguri năprasnice până în miez de noapte, își amintește el.

Despre Brigada de Voluntari a auzit anul trecut, puțin după ce se terminaseră celebrele recrutări din luna martie. A suferit, a plâns, s-a crezut blestemat de zei și până la urmă nu a avut ce să facă mai mult decât să se înregistreze în baza noastră de date pe vremea când în construcția să fii voluntar extra, „EXTRA” suna ca un cuvânt puternic, spune el.

Primul eveniment la care a participat cu Brigada a avut loc rapid, pentru că știți voi, atunci când îți dorești ceva cu adevărat universul se rostogolește și face cumva ca să-ți înlesnească îndeplinirea dorinței. A fost chiar B’estfest, ediția 2012, acest prim eveniment. Acolo a cunoscut mulți oameni foarte deschiși, glumeți, dar, nu în ultimul rând harnici, ne povestește Alex. Această ultimă calitate a oamenilor cunoscuți în Brigadă a fost cea care l-a atras către ea și care l-a motivat de altfel să dea și el ceea ce avea mai bun de oferit. RHCP a fost evenimentul care a consolidat părerea lui despre Brigadă.

BdV a reprezentat pentru el o noutate și o mare provocare. A trebuit să se obișnuiască cu turele voluntarilor, cu coordonatori, a trebuit să se obișnuiască să aibă tot timpul telefonul încărcat.

Image

O provocare reprezintă Brigada pentru el și în prezent și consideră că din fiecare activitate are ceva de învățat și că nu există un post mai bun decât un altul.

Brigada l-a ajutat pe Alex să fie chiar mai serios decât era înainte și, de asemenea, mai punctual. Recent a avut și experiența de a fi coordonator, iarăși o experiență nouă și o altă provocare. Prin BdV a învățat ce se întâmplă în spatele unui eveniment, ce înseamnă preproducția unui eveniment, a cunoscut oameni faini și a învățat pe de rost harta anumitor locații. Brigada l-a ajutat să se dezvolte așa cum și Brigada în sine se dezvoltă, spune el.

Țili a continuat să facă parte din Brigadă pentru că încă are ocazia ca prin intermediul acestei organizații să cunoască oameni de calitate, oameni care știu cum să trăiască și pentru că aici simte că se poate face util.

Evident, și Alex a avut parte de experiențele lui impresionante cu Brigada. Unii ne-au povestit experiențe revelatoare, alții amuzante, el a ales să ne povestească o întâmplare jenantă: cum a ajuns el să fie bătut în somn și cum s-a trezit a doua zi înfășurat într-o pătură, cu prelata de la cort complet închisă.

Dar să o luăm de la început. Se făcea că într-o oarecare seară, între evenimente, voluntarii s-au apucat să petreacă. Nu au ținut cont de faptul că toți erau destul de obosiți și nu au mai ținut numărătoarea paharelor cu diverse licori magice. La un moment dat a sosit și momentul de glorie a lui Moș Ene, însă pentru Alex acest moment a fost unul intens și… sonor. Atât de tare ce sforăia încât și-a deranjat serios vecinii și în special pe celelalte persoane care încercau să doarmă, din nefericire pentru ei, în cortul vecin. Când nu a mai fost chip să se facă altfel, colocatarii au decis să-l scoată din cort. Alex a început bineînțeles un fel de conversație, poate cu sine însuși, în orice caz în somn. Cine știe ce și cum a zis și cine ce a înțeles, dar reamintim, dimineața a realizat că prietenii lui au avut grijă ca așa cum ei nu au putut dormi din cauza lui, așa de devreme să-l trezească pe el primele raze ale soareleui, dar nu orișicum, ci trezirea avea să devină pentru el un mic iad.

Pe viitor, Alex intenționează să avanseze în grad, pe merit și de necontestat. Și-ar dori să mai coordoneze echipe de voluntari pentru că i-a plăcut să facă acest lucru și i-ar plăcea să coordoneze și echipe mai mari și poate și la evenimente importante.

BdV reprezintă pentru el munca în echipă. El crede că această muncă în echipă care este nelipsită la evenimentele la care Brigada participă poate demonstra că totul este posibil.

Alex le spune brigadierilor să încerce să se uite dincolo de neajunsuri, pentru că în funcție de situație rolurile se schimbă.

Celor care nu fac parte ÎNCĂ din BdV le spune: „Luați-vă ghiozdan frigorific!”. Interpretând pentru cei care nu înțeleg, voluntar BdV înseamnă să fii voluntar indiferent de condiții, iar aceste condiții sunt de multe ori cele sub cerul liber la câteva zeci de grade pentru câteva ore bune, timp în care chiar și cea mai rece apă devine în scurt timp fiartă. Nu-i nimic, copii, ne întărim și frumos îmbătrânim!

ImageSpre final, Alex menționează și un alt aspect, deloc neglijabil de altfel, și anume că prin Brigadă și-a găsit și aleasa, Ioana Tudor, pe care a întâlnit-o întâmplător la un eveniment – Festivalul Orchestrelor Radio, la care s-a dovedit a fi omul disponibil și suficient de amabil încât să accepte să dea o mână de ajutor Brigăzii. El povestește că deși replica Ioanei de agățare a fost „Cine are un încărcător de Nokia?” și pur și simplu s-a întâmplat ca el să dispună de unul, acum se gândesc amândoi amuzați la povestea lor și își doresc ca așa cum Brigada a lăsat o amprentă în viața lor, participând la cât mai multe evenimente își doresc să-și lase și ei amprenta asupra Brigăzii.

Pac.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: